Curaj ?!

Tu ai impresia ca ma cunosti

Tu crezi ca stii cine sunt

Dar tu nu stii cum este

Sa fii cuprins de atata nesiguranta si indoiala.

Tu vrei sa stii deci ce nu e in regula

Cand lacrimile se varsa pe chipul meu

Spui ca vrei sa ma ajuti

Dar cicatricile nu le poti sterge.

Te rogi de mine sa iti explic

Si imi atingi mana tremuranda

Eu insa nu stiu ce sa zic

Sper ca tu insa sa iti dai seama.

Aceste temeri care ma bantuie zilnic

Par stupide si nesemnificative pentru tine

Dar ele imi controleaza mintea

Si nu am ce sa fac.

Imi spui sa trec peste

Sa ies din grota mea

Tu insa observi faptul ca nu inteleg

Acest concept de a fi curajos.

  (16.01.2011)

Daca nu esti aici...

Daca mainile imi sunt reci,

Sunt pentru ca am nevoie de ale tale sa mi le incalzeasca.

Daca ma doare stomacul,

E din cauza ca am nevoie de mainile tale sa mi-l mangaie.

Daca buzele imi sunt uscate,

Sunt din cauza ca am nevoie de ale tale sa mi le umezeasca.

Daca nu pot sa dorm,

E din cauza ca am nevoi de tine sa imi canti un cantecel.

Versuri nebagate in seama.

Tot ce fac, tot ce misca,

Imi aminteste de tine.

Fiecare loc in care merg , fiecare cantec pe care il cant,

Nu ma lasa sa uit un lucru:

Esti mereu alaturi de mine,

Chiar daca nu suntem legati,

Si odata v-a trebui sa pleci,

Vei fii mereu, aici cu mine.

Nu lasa pe nimeni sa te schimbe.

Acele minciuni pe care le auzi, pot devenii realitate.

Esti ceea ce esti,

Esti steluta mea,

Ai grija de mine, oriunde ai fii.

Stiu ca odata ne vom reintalnii,

Va trebui sa prind acel tren,

Trenul care duce spre rai.

  (15.05.2009)

Let's have a toast for the assholes,

Gata. Am iesit din spital si m-am intors inapoi la treaba. Vreau totusi sa termin si eu clasa a  X-a , sa imi iau examenele la arbitraj, si sa incep din nou sa pot alerga 200 m fara sa obosesc si sa dau din nou cu picioru`n minge ( asta nu am uitat sigur) . Vreau sa stau mai mult timp alaturi de cei dragi, aia 2, 3 care sunt...putini da` buni. Apropo, I-N-T-E-R-L-O-P-I-L-O-R  , lasati-mi dracului prietenii in pace si nu le mai puneti intrebari despre viata mea fiindca nimeni nu stie ce simt eu, si lasati si amenintarile puerile, nu de alta da` rad si curcile de voi. Asa, revenind la subiect...  prieteni feis(buci)sti, ne vedem undeva in oras sa dau o bere ca am iesit din spital, ca sa puteti dupaia sa ma barfiti iar. Cu adevaratii prieteni ma vad la un pahar de vorba, la o discutie sincera si la o imbratisare. D-abea astept...Dragi prieteni, este o vorba „ Ce nu te omoara, te face mai puternic”.  Deci aveti grija, pruna nu a putrezit ! V-am pupat, ciuss!

Let's have a toast for the assholes,

Gata. Am iesit din spital si am venit inapoi la treaba. Vreau totusi sa termin si eu clasa a  X-a , sa imi iau examenele la arbitraj, si sa incep din nou sa pot alerga 200 m fara sa obosesc si sa dau din nou cu picioru`n minge ( asta nu am uitat sigur) . Vreau sa stau mai mult timp alaturi de cei dragi, aia 2, 3 care sunt...putini da` buni. Apropo, I-N-T-E-R-L-O-P-I-L-O-R  , lasati-mi dracului prietenii in pace si nu le mai puneti intrebari despre viata mea fiindca nimeni nu stie ce simt eu, si lasati si amenintarile puerile, nu de alta da` rad si curcile de voi. Asa, revenind la subiect...  prieteni feis(buci)sti, ne vedem undeva in oras sa dau o bere ca am iesit din spital, ca sa puteti dupaia sa ma barfiti iar. Cu adevaratii prieteni ma vad la un pahar de vorba, la o discutie sincera si la o imbratisare. D-abea astept...Dragi prieteni, este o vorba „ Ce nu te omoara, te face mai puternic”.  Deci aveti grija, pruna nu a putrezit ! V-am pupat, ciuss!

Intrebari fara rost.

 

Cine ma mai mangaie cand plang? Cine se mai bucura cand rad?

Cine se supara pe mine cand zic ca mor? Cine se simte bine cand ma distrez?

Cine mai sta langa mine pe coridor? Cine imi mai umple weekendurile?

Cine ma mai insoteste la paradis? Cine mai cade cu mine la snow?

Cine ma mai felicita cand joc bine? Cui ii mai dedic fiecare gol?

Cine ma mai tine de mana? Cui ii mai cad eu in brate?

Cine imi mai face cost la factura de telefon? Cui ii mai dau mesaje?

Cine ma mai priveste-n ochi? Cui ii mai daruiesc cadouri?

Cine ma mai enerveaza cand mi-e somn? Cui ii mai fac glume proaste?

Cine mai umple cu chipul ei camera mea? Cui ii mai fac dedicatii?

Cine ma mai pune sa invat cand joc prea mult fotbal? Cui ii mai multumesc?

Cine imi mai frange inima? Cui ii mai recit poezii?

Cine imi mai face zile fripte? Cui ii mai trimit melodii?

Cine ma mai suporta cand merg la shopping? Cui ii mai fac copii?

Cine mai sufera cand imi rup vreo mana/picior? Cui ii mai spun „puisor” ?

Cine mai e drogul meu? Cui ii mai fac tatuaje pe corp?

Cine mai rade de mine? Cui ii mai ofer mandarine?

Cine mai copiaza cu mine? Cui ii mai iau apararea?

Cine va mai fii nevasta mea? Cui ii mai fac toate poftele?

Cine va mai impartii patul cu mine? Cui ii mai cumpar prostii?

Cine mai merge cu mine cu ocazia? Cui ii mai ofer viata mea?

Cine ma va face sa ma trezesc la 4 00 doar ca sa mergem impreuna la scoala? Cui ii mai spun povesti din tren?

Cine va mai dormi la mine? Cui ii mai spun” Te iubesc” ?

Cine va mai lupta pentru mine? Cui ii va mai pasa?

Cine imi va fii inger? Cui ii mai ofer iaurt cu bilutze?

Cine ma mai ajuta sa invat? Cui ii mai spun „nu pricep”?

Cine mai chicoteste cand imi scot portofelu`?  Cui va trebui sa-i repet fiecare lucru?

Cine va mai fii prostutza? Cui ii mai arat corpul meu?

Cine mai mananca cioco cu mine? Cui ii mai sarut buzele?

Cine ma va mai stresa? Cui ii va mai fii dor?

Cine mai face baie cu mine? Cui ii mai fac poze?

Cine va mai visa cu mine? Cui ii mai spun ce nu-i bine?

Cine ma mai striga in noapte? Cui ii voi mai fii tata?

Cine ma mai suna cu numar privat? Cui ii mai cumpar vata?

Cine imi va mai fii eroina? Cui ii voi fii erou?

...prea multe intrebari fara raspuns iar lista poate continua...

(„Intrebari din spital”, Bucuresti, 06.01.2010)

A pill of hapiness.

Sunt in spitalul clinic Fundeni  din Bucuresti. Nu stiu cate zile au trecut de cand sunt aici, si nu stiu nici cate vor mai trece. Cert este faptul ca mi-am lasat medicamentul acasa si niciun antibiotic injectabil si niciun calmant oferit de doctori nu ma poate calma sau linisti. Ma simt foarte singur fara medicamentul meu, la el ma gandeam in toate momentele grele: cand imi luau sange in cantitati industriale, cand imi scoteau maduva ca niste animale, cand imi „inghetau” venele, etc. Doar la tine ma gandeam, pastilo` !  Cel mai tare ma supara faptul ca Dumnezeu te-a conceput doar intr`un singur exemplar. Indeplinesti mai multe functii, esti completa: poti fii  sirop fiindca esti ametitor de dulce, oferi vitamine felurite, esti mai mult decat un Nurofen pentru ca faci cu o singura privire,ca orice durere de cap sa dispara,  poti fii folosita si la anestezii pentru ca eu doar cu gandul la tine am trecut peste orice durere spre mirarea doctorilor, poti fii chiar si supliment de efort pentru ca sunt sigur ca daca te voi gusta inainte de fiecare meci voi zdrobi tot ce imi va sta in cale, esti si efervescenta  pentru ca odata intrata in inima mea, te-ai topit acolo si esti constienta si tu ca nu vei mai iesi din acel loc care iti va oferii caldura, iubire, siguranta si respect. Esti pastila-minune !!! M-ai relansat, m-ai pus pe picioare. Ai o culoare bizara, esti verde. Hmmm, curios, culoarea mea preferata. Iarta-ma ca te-am lasat acasa, credeam ca pot trai fara tine, dar nu pot. Ai grija de tine , incalzeste-mi camera ,baia , casa , pentru ca ma intorc repede. Ma intorc repede pentru ca nu mai pot trai fara tine, trebuie sa imi alini toate durerile cat mai repede, cicatricile de pe inima la fel.  Bizar este si modul in care am ajuns la tine pastilo`, tu stii bine acest lucru. Bizar dar fermecator.

(„Povestiri din spital”, Bucuresti,06.01.2010)