joi, 16 decembrie 2010

Al doilea incipit.

Am timp, deci scriu. S-au schimbat multe de cand nu am mai scris, parca am presimtit "cutremurul". Acum nu mai am nicio grija. Singurele "obiective" sunt urmatoarele: sa imi recapat forma pe care o aveam in septembrie din punct de vedere fotbalistic si sa astept ca minunea o sa apara in viata mea. Astept, am rabdare, pana la craciun: apoi "actionez".  Vreau sa simt din nou acea "caldura" , pentru ca mi s-a stricat centrala(la modu` figurat vorbind) . Ochii sa fie niste soapte mai profunde si mai  complexe . Voi "zbura" din nou! Si nu voi mai revenii la sol ! Pentru ca sunt pe cale sa imi cumpar "aripi" noi care o sa ma insoteasca pana voi trece in neant. Nu credeti ah? Radeti?  . O sa am si garantie la ele, mi-a promis producatoru`. Asta-i singurul lucru la care mai ravnesc. Pana acum totul a  fost in van si de aia m-am gandit sa schimb ceva. Nu imi mai fac griji, totul merge din ce in ce mai bine. El capitano is back, watch out! No more sorrow! Am trecut peste toate defectiunile si scurtcircuitele si  am parasit departamentul "service" cu ajutorul unui fulg care m-a lovit in cap din intamplare. Am primit  de la o colega  si un talisman religios care imi va fii alaturi mereu, si care ma v-a tine departe mereu de departamentul asta in care se repara diferite chestii. Pe aceasta cale ţin sa-i multumesc colegei mele. E un gest frumos, nu ma asteptam! (nu ca nu ma asteptam din partea ta, nu ma asteptam in general de la cineva sa primesc ceva, in momentele astea) Poate s-au speriat toti de glumele de la scoala cu TBC-ul .=)) Inchei pentru ca trebuie sa fac un pact cu somnul.

luni, 13 decembrie 2010

joi, 9 decembrie 2010

I miss the silence.

Am revenit, n-am mai scris de mult din diverse motive. Ies la 7:00 din casa, intru la 18:00. Fara sa fac fotbal !!!
Acum nu mai sunt "ocupat" cu fotbalu` ci cu...daca ma gandesc bine nici  nu stiu. Sunt ocupat cu nimic. Mi-e plin timpu` de nimic. Si mi-e dor de aceea "liniste" pe care o aveam pana sa intru in spital: adica nebunia aia, sculat la 6:00 culcat la 2:00 cu capu` pe masa si cu caiete langa cap, alergatura toata ziua, mers de 3-4 ori cu 5`u pe zi, nebunie, stres ,probleme, febre musculare, dureri, antrenamente , meciuri, iubire, ghete de fotbal, aparatori, pupici, muzica la maxim in casti, urlete de durere si de fericire, cazaturi, lovituri, julituri, imbratisari, BEN GAY, etc etc. Tanjesc dupa vremurile alea care pana la urma...m-au adus in starea in care sunt. Imi faceau rau dar imi placeau. Acum totul e echilibrat dar nu-mi place. Vreau o schimbare. Vreau sa fie ca inainte dar sa am mai mult noroc. Apropo, de luni trebuia sa fiu internat in Bucuresti dar se va amana internarea si s-ar putea sa plec in Austria sa ma internez. Trist. Foarte trist. Dar nu mai am  putere sa ma plang sau sa ma chinui cu ganduri pesimiste, sunt uns cu toate alifiile ,m-am obisnuit. Sunt uimit pe zi ce trece de lumea din Romania: doctori, profesori, politicieni, jurnalisti, fotbalisti, colegi, etc. Nu-i mai inteleg. Oare ei se inteleg? Oare ei se mai suporta? Dau un singur exemplu: cum sa astepti o luna ca sa ajungi in cabinetul celui mai bun doctor din brasov (specializat in problema mea)  si cand ajungi, sa ramai tampit, uimit, cand vezi ca fumeaza KENT LUNG in cabinet si asculta SUPER FM la MAXIM, el fiind un comunist expirat de vreo 60 de ani. Uluitor. Fosila asta a pus capac cu urmatoarea propozitie: nu-i problema,eu il tai imediat, ii fac biopsie, punctie,orice. Deci astia sunt niste macelari dom`ne. Cum dracu sa spuna asa ceva cand eu tocmai am fost operat de vreo 2 sapt? God. Nu s-a lasat si tot m-a chemat maine la Judetean sa imi faca inca o serie de analize. Nu-i stres, imi iau stilou cu mine si imi desenez vene pe mana! :)  Ma retrag sa mai visez umpic si sa sper ca o sa fie bine! Stiu ca o sa fie bine! M-a "obligat" sa cred asa  fosila manelista ! [Waiting for the silence...]

vineri, 3 decembrie 2010

Ma scufuuund.

Au mai trecut doua zile. Ieri nu am fost in stare sa scriu nimic din diverse motive. Din nou mi-a fost demonstrat faptul ca traiesc intr-o tara de cacat unde democratia este egala cu zero. Trecem peste asta pentru ca nu vreau sa intru in polemica cu nimeni si nu mai vreau sa imi fac nervi pentru ca mie nici macar nu ar trebui sa imi pese de aceste cacaturi si de tot ce imi aud urechiile din partea tuturor ,ci  ar trebui sa-mi pese de faptul ca peste putin timp imi ies analizele care imi vor decide soarta. Mai are rost sa scriu pe blog? Maine-poimaine ma trezesc in consiliul profesoral si din acest motiv ,ca vorba aia...imi exprim gandurile. Trecem si peste asta ca nu-i mare lucru` si blogu` sa-mi fie "urmarit". Iar unii turnatori , mincinosi, lichele, care se simt, nici sa nu mai indrazneasca sa de-a ochii cu mine, LASATI-MA DRACULUI IN PACE SA TRAIESC LINISTIT! Vine weekendul, care aduce numai vesti proaste, vremea e la fel, iar din nou pot spune ca totul e prost. Sunt la un pas sa spun ca era mai bine in spital ,decat aici acasa. Acolo macar nu ma cunostea nimeni si nimeni nu avea treaba cu mine. Ma chinuiau si atat. Mi-as lua iubita in acest moment si as pleca undeva pe o insula  unde sa fim singuri si sa ascultam muzica ,ATB desigur si m-as intoarce doar de revelion. Dupaia m-as duce inapoi pe insula si m-as intoarce inapoi doar la meciuri si antrenamente. In acest timp, iubita mea intra in mare, si construieste inimioare din nisip, gateste stelute de mare, face suc de delfin, asculta ATB-Underwater World(merita sa ascultati melodia), se uita la televizorul nostru subacvatic cum dau goluri pentru ea, o mai suna pe mama ei din cand in cand ca sa-i spuna care mai e temperatura apei, apoi face jogging in apa, invata legile jocului ca sa nu se intrebe de ce  ma intorc  nervos acasa sub apa  dupa ce primesc vreun cartonas galben. Toate astea se vor intampla in curand. Mai stau umpic aici ,sa va respir aerul si dupaia ma retrag in glorie linistit impreuna cu printesa mea , sub apa. Celelalte creaturi din apa ma vor pretui mai mult, sunt sigur de acest lucru`. Pestii ma vor ajuta la imbunatatirea rezistentei fizice, delfinii ma vor face sa rad, rechinii ma vor invata sa lupt, meduzele ma vor suge de orice fel de rautate, stelutele de mare vor sfarsi tragic-gatite de Bbchen, calutii de mare ma vor invata noi driblinguri, balenele imi vor fii Bodyguarzi-nu de alta dar mai am probleme uneori cu leoaica de mare-Bbchen. Ne certam de la discutii gen"eu te iubesc mai mult,eu te ador boule,ba nu,ba da,etc." iar dupa acest schimb de replici , ea mai recurge uneori la violenta: imbratisari exagerat de dure ,muscaturi , pupaturi sufocante ,la care eu raspund cu aceeasi moneda ,pentru ca imi place. Deci, fiinte ude, mai e putin si veniim!

miercuri, 1 decembrie 2010

Am sa ma-ntorc barbat.

Doamneee ce chin! Sa urmaresc atatea meciuri la tv ,sa invat atatea lucruri si sa nu pot nici macar sa le incerc pe teren, sau macar in curte. Groaznic. Imi tot spun ca mai e putin pana o sa ating iar mingea, inca putin, inca putin .M-am cam  saturat sa ma amagesc degeaba , dar nu ma las. Mai am un gram de speranta , un gram de speranta ca pot sa mai port ghetele de pe dulap pe care le privesc de fiecare data cand ies din casa. Parca tanjesc si ele dupa mine ,ma doresc. E bine macar ca ele cu trecerea timpului nu risca sa isi iasa din forma, cum mi s-ar putea intampla mie. Sper ca nu. De-abea astept sa pot alerga din nou si sa cutreier toata iarna padurile din jurul Rasnovului si sa "mananc" drumul spre Poiana Brasov cu adidasii in picioare si cu castile-n urechi. Dupa cateva ore de "pregatire" sa ajung acasa si sa fac o baie fierbinte cu iubita care nu se tine dupa mine la alergat si prefera sa ramana la mine in camera si sa se odihneasca in patut ca o pisicuta . Promit ca asta se v-a intampla! Imi promit mie! Am incredere in mine si in ea , pentru ca si perechile de ghete de fotbal au in mine! Am sa ma-ntorc barbat!